mă îmbăt rar cu o ploaie tristă de toamnă

intrenoaptesizi

1001144_402900053162909_546774560_n

în vârful degetelor au murit mângâieri

ce nu ți le-am oferit niciodată,

aveai o piele atât de fină,

încât mă temeam să te ating.

îți vedeam sângele alunecând prin vene

calm, fără nici o vălurire,

atât de roșu, ca un soare murind pe cer.

în vârful buzelor au murit cuvinte

ce nu ți le-am spus niciodată.

s-au uscat sărutări ce ți-au râvnit gura,

dar nu m-am ridicat niciodată pe vârfuri

să te ajung, îmi lipsea o secundă,

cât o clipire de gene.

între noi s-a întins secetoasă depărtarea.

mă îmbăt rar cu o ploaie tristă de toamnă.

Vezi articol original

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s