BINEŢEA DOMNULUI


Motto: “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire”.

În lumea noastră de convenienţe şi stereotipii auzim adeseori salutări şi urări de bine ce ne trec pe lângă urechi, mulţumiţi că am salvat aparenţele, că celălalt şi-a manifestat respectul sau şi-a etalat buna creştere.
Însă esenţa salutului său, a urării ne scapă, nu aprofundăm mesajul, nici a celui mai banal salut: “bună-ziua!”. Fiecare “bineţe sau urare” are o finalitate, un scop ascuns în ea însăşi. In primul rând bineţea este un cuvânt, iar cuvântul nu trebuie dispreţuit, pe de o parte fiindcă pentru noi Cel mai preţuit este Hristos şi Hristos este “Cuvântul” lui Dumnezeu şi pe de altă parte, fiindcă suntem avertizaţi că pentru orice “cuvânt deşert vom da seama”. Ce înseamnă “deşert” în acest context? Inseamnă “gol” sau “în zadar”. Ce contează lucrul acesta într-un salut? Contează mult, pentru că salutul deschide o cale de comunicare prin care împărtăşeşti celuilalt din tine însuţi, iar dacă o faci în zadar sau din convenienţă, fără conştientizare, deci gol, calp, nu comunici nimic şi te rezumi la formă.
Ce relevanţă are salutul, cum îl faci, ce e el, ce transmite, atunci când lumea are atâtea probleme, moare de foame, e topită de greutaţi, e măcinată de boală? Bine că se mai practică! Da, iubiţilor, dar aceste realitaţi sunt vechi pe pământ, dureroase pentru omul care şi le-a asumat, păcătuind şi nesuferite nici de Dumnezeu “Care nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu”. Nici o orânduială socială, nici o utopie politică n-a putut înlătura aceste realitaţi crude pentru ca erau “fântâni sparte” care nu pot ţine apa, deoarece au ignorat şi-L ignoră şi azi pe Dumnezeu. Obsedată lumea de clipă, a uitat de veşnicie, căutând satisfacţie, în formă a desconsiderat esenţa. Dorinţa omului este să fie sătul, sănătos, fără grijă acum…Şi Domnul a privit si a văzut şi S-a milostivit şi ne-a trimis cuvânt, întâi de bineţe, de salut, prin îngeri şi apoi prin Cuvântul Care S-a făcut Trup, născându-Se din Fecioara Maria.
Aşa a răspuns Domnul geamătului deznădăjduit al omului în descompunerea lui fiinţială, printr-o bineţe, într-un loc şi un timp în care era frig, foame şi frică, aşa răspunde şi azi în lumea care a schimbat doar decorul, adică forma.
Frigul, foamea, frica sunt stări care accentuează până la chin singurătatea. Singur e cel ce n-are pe nimeni, iar cel mai singur e cel ce nu-L are pe Dumnezeu. Prin păcat ne însingurăm de Dumnezeu, de semeni şi de noi înşine. Simţind inconştient această realitate, ne agăţăm de trup şi începem să-l iubim exagerat, păzindu-l de frig, foame, dar nescăpând de frică… o frică tainică, că vom pierde şi lucrul acesta (prin moarte). Zbuciumul acesta fiinţial a plecat inima milostivă de Tată, a lui Dumnezeu, “Care S-a făcut Trup” să convertească în fiinţa şi trupurile noastre frigul, foamea, frica, traversându-le senzorial El Însuşi, dar transfigurându-le în unelte de modelare interioară, duhovnicească.
Omule! Cel ce S-a născut în frig iţi cunoaşte frigul. Cel ce pentru tine a simţit foamea, iţi cunoaşte foamea, dar nu-ţi aprobă frica, că mâine nu o să ai căldură sau mâncare pentru trup, atunci când tu însuţi simţi că eşti ceva mai mult decât atât şi mai ales nu-ţi îndreptăţeşte însingurarea prin păcat.
Ridică-te şi vezi minunea, deschide-ţi auzul şi ascultă bineţea! Dumnezeu a venit şi vine! Trupul Său ţi-L dă ca trupul tău să nu înfometeze şi să înseteze în veci, să-ţi spulbere frica, că ţi-l vei pierde prin moarte, dar, mai ales, să-ţi omoare foamea prin foame şi frica prin frică. Foamea de hrană, prin foamea de Dumnezeu şi frica de moarte prin frica de păcat. Când noimele acestea sunt pricepute şi vine în suflet lumina, atunci şi frigul se risipeşte şi dispare singurătatea dezolantă şi înţelegi din faptă finalitatea bineţii îngereşti: “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire”.
Impărtăşeşte-te şi vezi că sufletul tău, cel aflat într-un trup robit de patimi şi nevoi, ca într-o peşteră neprimitoare, se va face iesle Pruncului Iisus, iar simţurile, ca nişte dobitoace ce până mai ieri se nărăveau, se vor îmblânzi, suflând “căldura ca să-I facă”. Atunci vei înţelege, simţind, toate cuvintele de salut pe care Domnul Le-a rostit în Sfânta Scriptură, începând de la Naşterea Sa şi până după Invierea Sa: “Pace vouă!” şi “Bucuraţi-vă!”.
Cel ce dă slavă lui Dumnezeu, Prea Sfintei Treimi, va avea pe pământ pace şi cu semenii voia cea bună, arvunindu-şi Lui bucuria cea veşnică.
Să luăm aminte la “bineţea” Domnului, căci este la uşa inimii noastre: “Iată Eu stau la uşă şi bat…”.

Preot Sebastian Suciu

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;BINEŢEA DOMNULUI&8221;

  1. Despre orice, daca VREM, putem vorbi intr-o anumita cheie. Ca apatine ratiunii sau inimii, ca se ataseaza de o filosofie, sau de o teosofie…tot aia este. Putem trage placinta fiecare pe spuza lui…
    Eu STIU ca atunci cand empatizam cu adevarat, cand rezonam, cand suntem pe aceiasi lungime de unda, binetea, salutul, nu numai ca nu este circumstantial…el nu se poate exprima prin cuvinte. Imi amitesc cu placere, cu o nostalgica bucurie, de gratia cu care comunicam cu cei cu care rezonam dincolo de vobe. Imi amintesc revederea cu cel mai bun amic din copilarie, cand ne-am revazut, absolut intamplator, dupa un numar de ani…Ne uitam unul la altul zambind…ATAT Ba sa nu mint…stateam cu mana unul pe umarul celuilalt. Nu era loc de cuvinte, de efuziuni suplimentare, de saluturi cordiale, de imbratisari spectaculoase. Acea TACERE dintre noi era atat de serena, atat de atotcuprinzatoare, atat de densa …mai mult decat toate vorbele posibile…

    Apreciază

  2. „Singur e cel ce n-are pe nimeni, iar cel mai singur e cel ce nu-L are pe Dumnezeu” – sunt plăcut impresionat de vorba aceasta. Mă bucur că sunt și astfel de preoți care caută să spună adevărul în forme atât de clare. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s